Infecția cu Helicobacter pylori

INFECȚIA CU HELICOBACTER PYLORI

Helicobacter pylori este un tip de bacterie în formă de spirală, adaptată pentru dezvoltarea într-un mediu acid și care, odată ce pătrunde în organism, colonizează mucoasa gastrică și ulterior cea duodenală. Se estimează că aproximativ jumătate din populația lumii este infectată cu această bacterie.

Cum se transmite infecția cu Helicobacter pylori?

Orice persoană, indiferent de vârstă, se poate infecta cu această bacterie. Transmiterea se face de la o persoană la alta pe cale orală (prin salivă, lichid de vărsătură, folosirea în comun a veselei și a tacâmurilor spălate insuficient) sau fecal-orală (contaminarea cu materii fecale de origine umană a apei potabile, nerespectarea măsurilor de igienă la prepararea alimentelor).
De asemenea, există situații de transmitere a infecției în urma unor manevre medicale (endoscopie, manevre stomatologice) în cazul în care se utilizează instrumentar medical incorect sterilizat.

Factorii de risc pentru infecția cu Helicobacter pylori:

• condițiile socio-economice precare;

• nerespectarea măsurilor de igienă (spălarea mâinilor cu apă și săpun înainte de pregătirea alimentelor, înainte și după masă, după folosirea toaletei);

• lipsa unei surse potabile de apă;

• existența unor persoane infectate în familie;

• consumul de alcool crește riscul de infectare cu această bacterie.

Complicațiile infecției cu Helicobacter pylori:

• gastrită;

• ulcer gastro-duodenal;

• cancer gastric (adenocarcinom sau limfom).

Simptomele infecției cu Helicobacter pylori:

Pacienții infectați cu Helicobacter pylori pot avea sau nu simptome. Majoritatea pacienților sunt asimptomatici.
Când infecția devine manifestă, pot apărea simptome precum:

• durere în etajul abdominal superior, însoțită sau nu de senzația de arsură accentuată pe nemâncate („pe stomacul gol”);

• greață;

• eructații (râgâieli);

• lipsa poftei de mâncare;

• balonare;

• miros urât al respirației (halenă);

• scădere ponderală neintenționată.

Diagnosticul infecției cu Helicobacter pylori:

Pentru a documenta infecția produsă de această bacterie, există teste specifice care includ atât metode directe (biopsia gastrică cu examen histopatologic, testul ureazei, cultura, teste moleculare din fragmentul biopsiat), cât și metode indirecte (determinarea Ac anti-HP, testul respirator cu uree marcată, Ag fecal Helicobacter pylori, Ac anti-HP în salivă, teste moleculare).

• Metodele directe sunt invazive și presupun endoscopie cu prelevare de biopsie din care prezența Helicobacter pylori este evidențiată prin teste specifice.

• Metodele indirecte nu sunt invazive și evidențiază infecția cu Helicobacter pylori prin testarea unor produse biologice precum gaze respiratorii, salivă, sânge, materii fecale.

În cadrul Clinicii Veronica, pentru diagnosticul infecției cu Helicobacter pylori, dar și pentru verificarea eradicării acesteia, se utilizează determinarea Ag fecal H. pylori.

Cine trebuie testat și/sau tratat?

• pacienții simptomatici;

• înainte de inițierea tratamentului pe termen lung cu aspirină, la pacienții cu istoric de sângerare gastrointestinală;

• consumatorii cronici de antiinflamatoare non-steroidiene și aspirină, cu istoric de boală ulceroasă;

• pacienții cu boală de reflux gastro-esofagian care utilizează pe termen lung inhibitori de pompă de protoni (de ex.: Controloc, Omez);

• pacienții rude de gradul I ai pacienților care au cancer gastric;

• pacienții cu metaplazie intestinală și limfom MALT;

• pacienții cu anemie feriprivă, cu deficit de vitamină B12, purpură trombocitopenică idiopatică;

• pacienții care doresc, după ce au fost în prealabil consultați de un medic.

Tratamentul infecției cu Helicobacter pylori

Scopul principal al administrării tratamentului este reprezentat de vindecarea infecției cu Helicobacter pylori și totodată a complicațiilor produse de aceasta (gastrită, ulcer). De aceea, este foarte important să se respecte modul și durata de administrare a medicamentelor, conform indicațiilor medicului curant.

Tratamentul constă în administrarea de antibiotic (în dublă asociere, cel mai des) timp de 10–14 zile, alături de un inhibitor al pompei de protoni (medicamente care reduc secreția gastrică acidă) și probiotice. La minimum 4 săptămâni de la terminarea tratamentului cu inhibitorul pompei de protoni, se recomandă verificarea eradicării infecției prin repetarea Ag fecal H. pylori. Dacă infecția persistă, se poate administra o nouă schemă de tratament.

Pentru sănătatea tubului digestiv și pentru a ajuta la refacerea stomacului afectat de infecția cu Helicobacter pylori, foarte importantă este și dieta. Astfel, când apar simptomele infecției, este necesară evitarea consumului de alcool, cafea, băuturi acidulate, suc de roșii, citrice, ciocolată, alimente picante, alimente gătite prin prăjire, fumatul.

Măsuri de prevenție a infecției cu Helicobacter pylori

Experții în domeniul sănătății recomandă respectarea măsurilor de igienă (spălarea mâinilor cu apă și săpun înainte de prepararea mâncării, înainte de a mânca, după utilizarea toaletei), consumul de alimente gătite corect și complet, consumul de apă din surse sigure.

---

Bibliografie

• Chey, William D, et al. “ACG Clinical Guideline: Treatment of Helicobacter Pylori Infection.” The American Journal of Gastroenterology, vol. 119, no. 9, 1 Sept. 2024, pp. 1730–1753, https://doi.org/10.14309/ajg.0000000000002968.

• Malagelada, Juan-R., et al. “World Gastroenterology Organisation Global Guidelines.” Journal of Clinical Gastroenterology, vol. 49, no. 5, May 2015, pp. 370–378, https://doi.org/10.1097/mcg.0000000000000307.

• Trifan, Anca, et al. Gastroenterologie și Hepatologie Clinică. 2023.