CONSULTAȚIA PRENATALĂ
Prima consultație prenatală are un rol esențial în asigurarea unei îngrijiri optime pe tot parcursul sarcinii. Identificarea precoce a unei sarcini și monitorizarea timpurie a evoluției acesteia sunt factori-cheie pentru sănătatea mamei și a fătului.
Este recomandat ca femeile aflate la vârstă fertilă să fie consiliate de medicul de familie, astfel încât să înțeleagă importanța prezentării la medic cât mai curând posibil după suspiciunea unei sarcini.
OBIECTIVELE PRIMEI CONSULTAȚII PRENATALE (până la 13 săptămâni și 6 zile)
Diagnosticul sarcinii se stabilește prin anamneză și examen clinic. Pentru confirmare și evaluare inițială, sunt indicate investigații suplimentare, precum ecografia ginecologică și analize de laborator (TIS, nivelul beta-HCG).
Prima consultație prenatală include:
• Stabilirea vârstei gestaționale și estimarea datei probabile a nașterii (DPN);
• Evaluarea stării generale a gravidei;
• Identificarea factorilor de risc obstetrical;
• Analiza contextului socio-economic și familial;
• Depistarea unor condiții medicale specifice ce pot influența evoluția sarcinii.
IERARHIZAREA CAZULUI
Fiecare consultație prenatală implică o reevaluare a gravidei, în funcție de evoluția sarcinii și de factorii de risc identificați. Pe baza acestor aspecte, medicul stabilește dacă sarcina este considerată cu risc scăzut sau dacă necesită monitorizare atentă din cauza unui risc obstetrical crescut.
În situațiile în care medicul de familie nu poate aprecia cu exactitate factorii de risc, gravida trebuie îndrumată către un specialist în obstetrică-ginecologie pentru o evaluare detaliată și, dacă este necesar, pentru consulturi interdisciplinare.
În cadrul consultației, medicul va decide și frecvența următoarelor controale medicale, astfel încât să se asigure o supraveghere adecvată a sarcinii.
RITMUL CONSULTAȚIILOR PRENATALE
Monitorizarea sarcinii se desfășoară conform unui ritm bine stabilit:
• Până la 28 săptămâni (SA): consultații lunare;
• Între 28 și 36 SA: consultații bilunare;
• De la 36 SA până la naștere: consultații săptămânale.
Consultațiile pot include și servicii de telemedicină, însă doar în situațiile în care gravida nu prezintă simptome sau complicații care necesită un examen clinic direct. În plus, se recomandă ca cel puțin o consultație pe trimestru să fie efectuată de un medic specialist în obstetrică-ginecologie.
CONSULTAȚIA PRENATALĂ ÎN TRIMESTRUL AL II-LEA (14 SA – 27 SA + 6 zile)
Dacă gravida se prezintă pentru prima oară la medic în trimestrul al II-lea, consultația prenatală va include aceleași evaluări ca în cazul consultației din primul trimestru.
Anamneza din trimestrul II vizează:
• Starea generală a gravidei;
• Evoluția sarcinii de la ultima consultație medicală;
• Gradul de acomodare a femeii la schimbările specifice sarcinii;
• Respectarea recomandărilor de igienă și stil de viață;
• Analiza rezultatelor investigațiilor și testelor de laborator;
• Monitorizarea mișcărilor fetale (MAF) după 20 SA;
• Identificarea oricăror simptome îngrijorătoare: dureri abdominale, secreții vaginale anormale, sângerări, oboseală excesivă, dificultăți de respirație, edeme sau probleme urinare.
Examenul obstetrical în trimestrul II include:
• Înregistrarea datei apariției primelor mișcări fetale;
• Evaluarea prezenței sau absenței mișcărilor active fetale (MAF) la fiecare vizită medicală;
• Examinarea genitală pentru depistarea eventualelor infecții sau complicații;
• Verificarea stării colului uterin (lungime, deschidere, eventuale modificări care ar putea indica risc de naștere prematură);
• Identificarea posibilelor scurgeri de lichid amniotic sau sângerări vaginale.
Reevaluarea riscurilor:
La fiecare consultație prenatală, gravida este reevaluată pentru identificarea unor posibile complicații și reîncadrarea sarcinii în categoria de risc corespunzătoare.
CONSULTAȚIA PRENATALĂ ÎN TRIMESTRUL AL III-LEA (28 SA – până la naștere)
Pe lângă obiectivele consultațiilor prenatale din trimestrul II, în această etapă a sarcinii se pun bazele pregătirii pentru naștere.
Aspecte esențiale evaluate în trimestrul III:
• Stabilirea metodei de naștere în funcție de istoricul medical al gravidei, poziția fătului și particularitățile bazinului osos;
• Reevaluarea momentului în care gravida poate intra în concediul prenatal (aceasta poate fi decisă de medicul de familie sau de specialistul obstetrician);
• Pregătirea fizică și psihologică a viitoarei mame pentru travaliu și alăptare;
• Recomandarea participării la cursuri prenatale, cum ar fi Școala Părinților;
• Consultație cu medicul anestezist (ATI) pentru informarea privind opțiunile de analgezie în timpul nașterii.
IMPORTANȚA MONITORIZĂRII PERIODICE
Consultațiile prenatale regulate sunt esențiale pentru detectarea la timp a eventualelor complicații și pentru asigurarea unei sarcini sănătoase, atât pentru mamă, cât și pentru copil. Printr-un program structurat de controale și investigații, medicii pot interveni rapid atunci când este necesar, prevenind astfel riscuri și complicații.
RECOMANDĂRI ÎN SARCINĂ
Sarcina și nașterea sunt procese naturale care necesită un regim de viață echilibrat, similar cu cel dinainte de sarcină, cel puțin până în ultimul trimestru. Activitatea fizică poate continua până la intrarea în concediul prenatal, iar schimbările la locul de muncă trebuie făcute cu aviz medical.
Consultațiile medicale trebuie efectuate periodic: o dată pe lună până la 28 de săptămâni, la două săptămâni între 29–36 de săptămâni și săptămânal ulterior.
Alimentația trebuie să fie echilibrată pentru a sprijini sănătatea mamei și dezvoltarea fătului. Greutatea gravidei trebuie monitorizată (ideal 9–12 kg), iar consumul de alcool, fumatul și drogurile trebuie evitate.
Medicamentele și examenele radiologice trebuie efectuate doar cu avizul medicului, în funcție de riscuri. Activitatea fizică moderată este recomandată până în luna a VI-a, iar sporturile intense și condițiile de muncă solicitante trebuie evitate.
Igiena personală și îngrijirea corporală sunt esențiale, iar odihna trebuie să fie suficientă. Gravidele trebuie să evite fumatul pasiv, alimentele nesigure și substanțele toxice.
Este important să consulte medicul în caz de febră, dureri abdominale, edeme, tulburări urinare sau în cazul unui comportament de abuz.
IMPORTANȚA EDUCAȚIEI PRENATALE
Un alt aspect important al îngrijirii prenatale îl reprezintă educația prenatală, care contribuie la pregătirea viitoarei mame și a partenerului pentru perioada sarcinii, naștere și îngrijirea copilului.
Participarea la cursuri prenatale, cum ar fi Școala Părinților, poate reduce anxietatea legată de naștere și poate oferi informații valoroase despre:
• Etapele nașterii și procesul travaliului;
• Posibilele opțiuni de anestezie și managementul durerii;
• Tehnici de respirație și relaxare pentru a face față contracțiilor;
• Alăptarea și beneficiile acesteia pentru mamă și copil;
• Îngrijirea nou-născutului și prevenirea complicațiilor comune.
O comunicare constantă și deschisă cu medicul specialist joacă un rol crucial în reducerea temerilor și îmbunătățirea experienței sarcinii și nașterii.
CONCLUZII
Consultațiile prenatale nu sunt doar un mijloc de monitorizare a sarcinii, ci și o oportunitate de a crea o relație de încredere între gravidă și echipa medicală. Asigurarea unei îngrijiri constante și de calitate este esențială pentru prevenirea riscurilor și pentru promovarea unei sarcini sănătoase.
De asemenea, educația prenatală și suportul continuu după naștere contribuie la succesul procesului de adaptare a mamei și copilului într-o perioadă importantă din viața lor.
BIBLIOGRAFIE:
Ghid privind monitorizarea antepartum – Societatea de Obstetrică și Ginecologie din România
Fii la curent cu
Ultimele noutăți
